Flebologia, prin definiție, este știința, aparținând domeniului medical, care studiază patologia venoasă. Din punct de vedere etimologic, cuvântul flebologie derivă din asocierea a două cuvinte grecești: flebo = venă și logos = știință.

Flebologia este o specialitate medicală distinctă care are ca preocupare o patologie medicală care, din nefericire, afectează o mare parte din populație (după studiul PEGASUS:1/3 din populația României) și ale cărei costuri nu sunt nici acum pe deplin cunoscute. Lipsa de interes privind această patologie medico-chirurgicală se explică prin faptul că, în lipsa tratamentului, nu generează mortalitate în mod direct. Din acest motiv, în analizele statistice nu apare ca și cauză directă a mortalității. O simplă privire aruncată pe cauza antecedentă stopului cardio-respirator (cauza directă a majorității deceselor din orice analiză statistică) va evidenția, într-un procent îngrijorător, una din complicațiile de temut ale insuficienței venoase cronice și anume, embolia.

Flebologia în România

În țara noastră, flebologia nu apare în nomenclatorul disciplinelor medicale ca entitate de sine stătătoare (ca în celelalte țări europene), aspect neglijat permanent din păcate, cu efecte neplăcute, dăunătoare chiar, pentru pacienți și cu pierderi financiare deloc neglijabile în sistemul sanitar din România.

Preocupări ştiinţifice medicale, de cercetare fundamentală și aplicativă în domeniul vascular în România, au avut de-a lungul timpului numeroase personalităţi din lumea medicală precum Th. Ionescu, I. Jacobovici, A. Jianu, I. Cădere, I. Florian, Gh. Ghiţescu, I. Florian, ş.a. De altfel, I. Florian este cel dintâi care, în anul 1945 a publicat o monografie în limba franceză intitulată „Les varices”. Cel care s-a impus în România prin preocupări permanente în domeniul vaselor periferice în general şi în flebologie în special, a fost ACADEMICIAN PIUS BRÎNZEU.

Pius Brînzeu împreună cu echipele sale de colaboratori din clinicile chirurgicale ale actualului Spital Municipal din Timişoara, din Spitalul C.F.R. Timişoara şi apoi din Clinica 1 Chirurgie din Spitalul Judeţean Timişoara, (pe care de altfel a înființat-o și la conducerea căreia a fost până la retragerea sa) a reuşit să promoveze şi să dezvolte în ţara noastră un domeniu mai puţin cunoscut la acea vreme, cel al flebologiei. În Clinica 1 Chirurgie din Timișoara a creat o școală chirurgicală flebologică binecunoscută atât în țară cât și în străinătate.

În anul 1998, Andre Davy, Preşedinte în exerciţiu şi apoi Preşedinte de onoare al Uniunii Internaţionale de Flebologie, conferenţiind la Al V-lea Simpozion Naţional Român de Flebologie pe tema „Istoria Flebologiei Europene”, spunea despre Pius Brînzeu că „a fost polul de atracţie flebologică din România, din Europa orientală pentru Uniunea Internaţională de Flebologie, la începuturile ei”. Pius Brînzeu a fost un erudit, un enciclopedist, un savant, care a reuşit printr-un talent deosebit să coaguleze şi să canalizeze energiile ştiinţifice medicale şi pe teme de cercetare flebologică. Este de reţinut că a publicat în domeniu lucrări valoroase în presa medicală naţională şi internaţională; a participat la numeroase manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale cu lucrări ştiinţifice din domeniul vascular şi al flebologiei în special. Concluziile sale îşi păstrează şi astăzi valabilitatea, nefiind încă depășite cu toate progresele cercetării științifice de la nivel mondial. Exemple sunt numeroase, din ele amintim doar:

  • în domeniul cercetării fundamentale „inversarea circulaţiei în stările de şoc grav ante finem”,
  • elementele de fiziopatologie din gangrena venoasă,
  • rolul presiunii venoase în aprecierea gravităţii insuficienţei venoase cronice, etc.

Ca şef al Clinicii Chirurgicale din Spitalul C.F.R. Timişoara, Pius Brînzeu organizează Cercul Ştiinţific de Angiologie, Flebologie şi Patologie Limfatică.

Ca Rector al Institutului de Medicină din Timişoara, a pus bazele cercetării fundamentale şi aplicative și a înființat chiar un Laborator de Medicină Experimentală, dotat în scopul cercetărilor științifice medicale. Studiile experimentale realizate aici au permis elaborarea unor valoroase lucrări ştiinţifice pentru acea vreme. În memoria sa, acest institut de Cercetări Experimentale, astăzi, îi poartă numele.

Din anul 1974, Pius Brînzeu devine şeful Clinicii 1 Chirurgie din actualul Spital Clinic Judeţean şi din acel moment Clinica 1 Chirurgie devine sediul oficial al Societății Române de Flebologie (care la început a fost numită «Cercul Ştiinţific de Angiologie, Flebologie şi Patologie Limfatică».

În anii ’70 activitatea ştiinţifică medicală românească se desfăşura în cadrul statuat guvernamental al Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale, singura societate medicală acceptată să organizeze congrese, conferinţe interjudeţene, şedinţe de comunicări şi publicații într-un număr limitat de reviste medicale. Manifestările ştiinţifice înainte de 1990 erau limitate ca număr şi posibilități de publicare a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice medicale, dar, prin intermediul Consfătuirilor medicale tematice interjudeţene, zonale, naționale, cei interesați au putut avea acces la informația corectă pentru a putea diagnostica și trata corespunzător această patologie.

La 24 Aprilie 1979, în Amfiteatrul Spitalului Clinic C.F.R. din Timişoara s-au reunit specialişti în chirurgie şi dermatologie din Timişoara, Bucureşti, Cluj-Napoca, Arad, Craiova cu ocazia Consfătuirii cu tema: „Scleroterapia varicelor” – masa rotundă. Cu acest prilej s-a constituit Cercul de Flebologie şi Limfologie, care apoi a fost afiliat Filialei U.S.S.M. Timiş; ca prim-preşedinte a fost ales Pius Brînzeu. Ca secretar al Cercului de Flebologie şi Limfologie a fost desemnat Ş.L. Dr. Petru Ignat.

Relaţiile excelente, inițiate şi întreţinute permanent de P. Ignat în plan internaţional au făcut cunoscută în întreaga lume activitatea științifică în domeniu a Cercului de Flebologie de la Timişoara, România. Din anul 1981, Petru Ignat devine Preşedintele Cercului de Flebologie din Timişoara, iar secretar este numit Dr. Vasile Ivan. Petru Ignat a fost o personalitate medicală complexă şi completă chirurgical, un erudit, zămislit în cultul marilor maeştri de la Cluj-Napoca, precum Nana, Cosma, Mircioiu, ş.a. În calitate de Preşedinte al Cercului de Flebologie, Profesor univ. dr. Petru Ignat a avut o intensă activitate organizatorică, întreţinând permanent relaţii excelente cu Uniunea Internaţională de Flebologie, organizația mondială care reunește toate societățile flebologice din lume. Profesorul Petru Ignat a fost ales membru în Biroul Executiv al acestei organizații și, datorită unei deosebite promovări a activității de cercetare științifică și a realizărilor medico-chirurgicale a societății timișorene de profil, Cercul Naţional de Flebologie înființat la Timișoara, în 1979 a fost înscris în Uniunea Internaţională de Flebologie. Această primă recunoaștere internațională a seriozității și realizărilor cercetătorilor timișoreni, aducerea acestora pe plan de egalitate cu întemeietorii flebologiei europene a avut loc în anul 1984.

De atunci și până în prezent, noi am reușit, prin preocupări permanente și eforturi susținute, să ne menținem activitatea științifică și medico-chirurgicală la standardele colegilor noștri europeni din țările considerate avansate, dar cu care, în domeniul nostru comun, al preocuparilor flebologice, întreținem relații de colaborare, schimburi de experiență. În prezent, datorită progreselor tehnicii comunicăm on-line, prin e-mail, cu specialiștii întregii lumi care fac parte din „VASCULAB” forum, un adevărat grup de lucru, aflat în legătură permanentă și prin care se actualizează permanent:

  • curricula în Flebologie,
  • nomenclatura în continuă schimbare,
  • pregătirea consfătuirilor și congreselor pentru fiecare continent și societate,
  • precum și discuții privind stadiul cercetărilor în fiecare echipă de lucru etc.

Prin aceste eforturi și realizări recunoscute în domeniu am reușit să promovăm flebologia în România, să perfecționăm în permanență medici din țară și din străinătate formându-i ca specialiști în domeniu, să organizăm cursuri de perfecționare pe diferite niveluri postuniversitare la care să participe cursanți din țară și de peste hotare.

CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ FLEBOLOGICĂ

Activitatea noastră științifică a fost cunoscută și recunoscută ca atare prin lucrările prezentate la congresele mondiale organizate de Uniunea Internaţională de Flebologie la Paris, Londra, Montreal, etc.

Pe plan intern, una din preocupările permanente a fost promovarea, dezvoltarea şi impunerea flebologiei ca disciplină de cercetare în domeniul medico-chirurgical. Pornind de la sesiunile științifice organizate de U.S.S.M Timişoara la care membrii «Cercului de Flebologie» comunicau lunar 4- 5 lucrări științifice cu realizări în domeniu, s-a ajuns ca anual, Societatea Română de Flebologie, cu sediul în Timișoara, să promoveze chiar și 40 de lucrări științifice, pe diverse teme din patologia venoasă, anual. Publicațiile Uniunii Societății Științifice Medicale conțin, din perioada 1981-1989, peste 400 de articole în acest domeniu, reușindu-se în acest timp sensibilizarea medicilor din toate specialitățile la provocările pe care dezvoltarea acestei specialități le genera în lumea medicală de pretutindeni, în timp real. Alte posibilități de promovare, paralele cu acestea, au fost publicațiile în alte reviste medicale sau chirurgicale, publicațiile în volumele de rezumate ale unor manifestări ştiinţifice naţionale ori internaţionale etc. Cercetări fundamentale valoroase în privinţa etiologiei varicelor membrelor inferioare, a maladiei postflebitice, de explorare în dinamică, documentată imagistic, a sistemului venos general şi selectiv, al venelor membrelor inferioare au fost prezentate la congresele flebologice internaționale.

O contribuţie deosebită la dezvoltarea flebologiei şi a cercetării ştiinţifice în domeniu, cu prezenţe excelente internaţionale le-a avut de asemenea şcoala clujeană, prin maeștrii recunoscuți în domeniu: A. Kauffmann, A. Andercou, S. Rădulescu, I. Gherman, Fl. Galea, C. Ciuce, A. Mironiuc, I. Zăgrean, ş.a.

Centrul medical Bucureşti a activat în domeniul vascular în două paliere distincte. Şcoala de chirurgie cardio-vasculară condusă de Pop D. Popa Ioan, de la Spitalul Fundeni s-a impus în domeniul chirurgiei cardiace şi arteriale periferice. În acea perioadă au elaborat și două monografii de excepţie: Sistemul arterial – aortic şi Patologia sistemului cav inferior.

Pe al doilea palier, flebologic, prin Dr. H. Angelescu pe linie chirurgicală au existat relaţii de colaborare excelente cu societatea de flebologie. De altfel, H. Angelescu este promotorul unei metode chirurgicale de flebectomie hemodinamică din anii ’60, devansând cu aproape 10 ani metoda C.H.I.V.A. propusă de Cl. Franceschi. Pe acelaşi palier flebologic a activat și distinsul Dr. Gh. Bucur, dermatolog, desfășurând o activitate flebologică medicală de înaltă calitate. Cei doi străluciţi medici au fost considerați maeştrii creatori de școli flebologice.

Centrul medical Craiova prin Voicu Tănase, autor al monografiei «Ulcerul de gambă» a promovat flebologia chirurgicală în întreg arealul oltean.

Petru Ignat împreună cu colectivul Clinicii 1 Chirurgie și colaboratori din celelalte specialități medicale (Imagistică, Terapie Intensivă, Morfopatologie) au îmbunătățit permanent metodele de diagnostic și tratament ale afecțiunilor venoase. Recunoașterea acestor realizări s-a materializat după ce P. Ignat și colaboratorii: E. Caba, N. Bota, M. Teodorescu, J. Avram, V. Ivan, N. Mocanu, Didina Toma au publicat, la Editura Academiei, Bucureşti 1985, monografia «Chirurgia sistemului venos a membrelor inferioare» apreciată de specialiști ca lucrare excelentă și considerată, din punct de vedere științific, de actualitate și astăzi, după 20 de ani. La Editura Facla din Timişoara, în anul 1987 P. Ignat, ca unic autor a publicat monografia «Insuficienţa venoasă cronică». Cele două monografii au ocupat un sit precis, cel al flebologiei. Aceste două monografii veneau să completeze studiile şi cercetările elaborate cu 25 de ani în urmă de P. Brînzeu.

VIZIBILITATEA INTERNĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ

Din inițiativa nucleului central al Cercului de Flebologie de la Timişoara, condus de Petru Ignat, s-a reuşit ca în perioada 26-28 octombrie 1989 să se organizeze şi să se desfăşoare, sub toate aspectele conform standardelor în domeniu: Primul Simpozion Naţional de Flebologie din România.

Această manifestare științifică, prima cu această amploare în domeniu din țara noastră, a atras atenția forurilor superioare ale U.S.S.M., care au acceptat în sfârșit, oficial, ca ceea ce denumeau «Cercul de Flebologie» trebuie înregistrat oficial ca Secţie Naţională și în actele oficiale ale Uniunii Societăţilor Ştiinţifice Medicale din România. În acel moment, trecuseră deja 5 ani de când «Cercul de Flebologie de la Timişoara» era recunoscut pe plan mondial, înscris oficial în Uniunea Internaţională de Flebologie cu statutul de Societate ştiinţifică medicală naţională, româna, unică (1985). Articolele publicate în presa internațională cu acea ocazie precizau: „în România, la Timișoara, va avea loc PRIMUL CONGRES NAȚIONAL ROMÂN DE FLEBOLOGIE, sub patronajul Uniunii Internaționale de Flebologie”, Timișoara fiind pusă pe același plan, în domeniul cercetării flebologice, cu orașe ca Paris, Montreal, Londra. Adevărul istoric, documentat și prin publicațiile U.S.S.M., este că în sfârșit, după 15 ani de la prima manifestare ştiinţifică naţională de flebologie, se organizează, la Timișoara, Congresul Național de Flebologie, ca primă manifestare științifică națională în domeniu. Congresul a fost denumit în documentele din limba română «simpozion» , deși s-a desfășurat, după toate standardele, ca orice alt congres internațional, deoarece, Forumul Central al U.S.S.M. din România nu a admis utilizarea denumirii de «congres». Instituția care cenzura orice cuvânt tipărit a considerat: «nepotrivită denumirea consfătuirii medicale». De fapt, deranjantă se pare că era proveniența denumirii de congres; acesta provenind din latinescul «congresus» a fost preluat ca atare în limba engleză, apoi în limba franceză şi, în urma pierderii unui „s” şi de limba română. Pentru România ştiinţifică în general şi pentru flebologie în special, anii 1990- 1991 au fost de dificilă tatonare, de reorganizare, de regăsire şi orientare pe noi căi. La «şedinţa de reconfirmare» a societăţilor ştiinţifice din Timişoara, în ianuarie 1992, Societatea Naționala de Flebologie nu a fost înscrisă în acest nomenclator oficial, din considerente care nu aveau nimic comun cu cercetarea științifică. Ea a fost «uitată» în mod intenționat, deoarece nu s-a găsit o motivație legală de a schimba conducerea unei Societăți Științifice Naționale, înființată, înregistrată și care-și desfășura activitatea conform prevederilor statutului Uniunii Internaționale de Flebologie. Solicitările care s-au făcut atunci pe toate canalele, insistențele de remediere a situației, chiar avertizările asupra consecințelor pe termen nedefinit asupra riscului că în patologia venoasă medicina românească să nu poată ține în continuare pasul cu progresele internaționale în domeniu, au rămas fără finalitate oficială. La acel moment flebologia românească era recunoscută pe plan european şi mondial, era membră în Biroul Executiv al Uniunii Internaţionale de Flebologie, şi ca atare exista riscul nerespectării unor responsabilităţi anterior asumate şi pierderea unor avantaje obţinute de-a lungul timpului și nu în mod facil. În această situaţie fără precedent pentru noua Românie ştiinţifică medicală şi având ca nucleu de bază colectivul Clinicii I Chirurgie, Dr. Ivan V. a făcut toate demersurile oficiale necesare și a depus la Tribunalul Timişoara documentația în vederea înregistrării Societăţii Române de Flebologie ca organism ştiinţific cu personalitate juridică. Hotărârea judecătorească din 14 februarie 1992 a Tribunalului Timişoara consfințea sentinţa de constituire a SOCIETĂȚII ROMÂNE DE FLEBOLOGIE ca organism ştiinţific nonprofit neguvernamental cu personalitate juridică, cu sediul în municipiul Timişoara, Bv. Liviu Rebreanu, nr. 156, în sediul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă.

Anii 1990, 1991, 1992 au fost deosebit de activi în intreţinerea bunelor relaţii cu Uniunea Internaţională de Flebologie şi cu celelalte Societăţi Europene de Flebologie. Un sprijin moral deosebit a fost primit continuu din partea Societăţii Franceze de Flebologie, Societăţii Germane de Flebologie, Societăţii Japoneze de Flebologie, Societăţii Americane de Flebologie. Din anul 1992, cu regularitate, la 2 ani s-au reluat Simpozioanele Naţionale de Flebologie. A fost păstrată în continuare denumirea de «simpozion» datorită documentelor oficiale ale congreselor de până atunci, existând în continuare teama «dispariției» definitive a realizărilor românești în domeniul flebologiei.

Din anul 1994, dr. Ivan Vasile a fost ales Preşedintele Societăţii Române de Flebologie. La ședința de raport și concluzii din finalul celui de al VI-lea Simpozion Naţional de Flebologie din anul 2000, președintele societății, Dr. Ivan V., a propus ca forma de manifestare științifică a Societăţii Române de Flebologie să poarte numele de «congres», termen aprobat în unanimitate, considerându-se că erau îndeplinite toate criteriile unui congres naţional ştiinţific medical cu participare internaţională, conform normelor în vigoare.

CENTRUL DE CERCETARE

Clinica I Chirurgie a luat ființă odată cu intrarea în funcțiune a Spitalului Clinic Județean de Urgență Timișoara și anume la 1 august 1973. Nucleul inițial al clinicii a fost condus de Academician Prof. dr. PIUS BRÎNZEU.

Prin Academician Prof. dr. PIUS BRÎNZEU, Clinica I Chirurgie era considerată descendentă și continuatoare a școlii chirurgicale franceze inițiată la Strassbourg de prof. dr. RENE LERICHE, personalitate care a dominat chirurgia mondială în perioada interbelică.

Profesorul și apoi Academicianul PIUS BRÎNZEU, chirurg de excepție, om de o înaltă cultură și nu în ultimul rând formator de școală chirurgicală, este considerat intemeietorul flebologiei în România.

Motivele acestei catalogări sunt nenumărate, dar cele recunoscute unanim sunt următoarele.

În anul 1953, publică în Editura de Stat, un volum intitulat „Boala varicoasă”, monografie de referinţă pentru patologia venoasă. Din această perioadă există primele preocupări importante în legătură cu:

  • fiziopatologia circulaţiei de întoarcere a sistemului venos al membrelor inferioare,
  • explorările paraclinice (flebografie, manometrie) în bolile venoase,
  • primele studii aprofundate privind terapeutica varicelor.

Cercetătorul şi clinicianul Pius Brînzeu devine pentru cei care s-au preocupat și au publicat în domeniul flebologiei „părintele flebologiei româneşti”.

În 1957 apare monografia „Tromboza venoasă a membrelor inferioare” – Editura Medicală Bucureşti, monografie de mare valoare la timpul respectiv şi care-şi menţine actualitatea informaţiei şi în prezent.

Pentru a continua și extinde cercetările în domeniul patologiei venoase Academicianul PIUS BRÎNZEU a iniţiat şi dezvoltat cercetarea experimentală în chirurgie creând Laboratorul de Medicină Experimentală al Universităţii de Medicină, care în prezent îi poartă numele.

Tot Domnia Sa este autorul unei bogate și valoroase literaturi de specialitate concretizată în lucrări publicate în reviste din ţară şi străinătate, precum și a numeroase monografii (Angiografia în practica medicală – 1975; Ghid terapeutic în bolile cardio-vasculare – 1977; Editura Facla Timişoara, etc.), cursuri pentru studenţi şi numeroase filme ştiinţifice documentare efectuate cu ocazia cercetării microcirculaţiei în stările de şoc.

În anul 1973 Prof. Dr. Pius Brînzeu a fost ales Rector al Universităţii de Medicină din Timişoara şi Seful Clinicii I Chirurgie din Spitalul Clinic Judeţean Nr. 1 Timişoara. Sub patronajul său, tânăra echipă de medici şi personalul mediu au reuşit să pună în funcţie o unitate medicală de elită. Acestora le-a insuflat atât pasiunea pentru cercetare cât și modalitățile practice de a o realiza și astfel a reusit să se mențină în top de-a lungul timpului.

Academician Prof. dr. PIUS BRÎNZEU nu uita niciodată să pună în valoare în lecţiile şi cursurile sale, elemente de etică şi deontologie, subliniind, ori de câte ori avea ocazia că medicul în general şi chirurgul în special, trebuie să fie nu numai un tehnician, ci, înainte de toate, un om bun în inţelesul înalt al acestui cuvânt şi un artist în profesiunea sa. De aceea s-a preocupat permanent atât de selectarea atentă a medicilor talentați pentru meseria de chirurg, cât și de ajutarea lor pentru a deprinde cele mai temeinice cunoștințe atât teoretice cât și practice în domeniu. În acest sens, a inițiat și primul curs facultativ pe teme de etică şi deontologie în medicină şi a insistat pe practicarea chirurgiei la modul «chirurgia ca artă». Amintim câteva dintre monografiile pe care le-a elaborat pe această temă, de o reală valoare și apreciate și astăzi:

  • «Educaţia estetică în chirurgie»(1966) Editura Didactică si Pedagocică Bucureşti;
  • «Simţul clinic şi arta diagnosticului» (1973) Editura Facla Timişoara;
  • «Chirurgia, ştiinţă sau artă?»;
  • «Dincolo de bisturiu în chirurgie»(1988) Editura Academică Bucureşti;
  • «Asclepios»(1989) Editura Facla Timişoara;
  • «Gândirea şi îndemânarea în chirurgie» (1992) Editura Academică Bucureşti;
  • «Marile performanţe în chirurgie»(1997) Editura de Vest Timişoara.

Dotat cu o mare putere de muncă şi deosebită conştiinciozitate, devotat până la sacrificiu meseriei care devenise o pasiune şi fără de care nu concepea să-şi trăiască viaţa, cu o pregătire teoretică şi practică deosebită, preocupat permanent de cercetarea ştiinţifică medicală, de a experimenta și introduce permanent noi tehnici în practica chirurgicală, Academicianul PIUS BRÎNZEU a rămas un exemplu unic pentru toţi cei care au avut şansa să trăiască în preajma sa şi să-i devină elevi şi colaboratori. A format o şcoală chirurgicală şi flebologică de prestigiu, care s-a impus pe plan naţional şi internaţional şi onorează învăţământul nostru universitar şi practica medicală.

Pentru bogata sa activitate ştiinţifică, didactică şi medicală, pentru meritele sale deosebite, a fost ales membru al prezidiului Academiei de Medicină şi apoi Membru al Academiei Române. A făcut parte din numeroase societăţi ştiinţifice naţionale şi internaţionale în care s-a afirmat printr-o intensă activitate pentru promovarea medicinei româneşti. A fost ctitorul unei mentalităţi de abordare pe baze fiziologice în chirurgie şi de introducere a unei tehnicităţi impecabile în actul operator, influenţe incontestabile provenite de la maestrul său René Leriche şi a pleiadei de aur de la Strasbourg, formată din: Fontaine, Kunlin, De Backey, Cid Dos Santos. Când opera, plaga operatorie a Maestrului arăta întodeauna ca o planşă din atlas.

A adus numeroase contribuţii la dezvoltarea medicală și chirurgicală, de la introducerea de noi metode de explorare, la tehnici chirurgicale originale, instrumentar chirurgical inovator, concepţii şi orientări noi în terapeutica flebologică, toate acestea apreciate și rămase de actualitate și astăzi. Toate aceste realizări ale sale împreună cu colaboratorii, echipa formată de dânsul în Clinica I Chirurgie, printre care şi Prof. Dr. Marius Teodorescu.

După pensionarea Acad. PIUS BRÎNZEU în 1981, conducerea clinicii este preluată de Prof. Dr. Petru Ignat, până în anul 1995 când șef de clinică devine Prof. Dr. Marius Teodorescu. Din anul 2011 Prof Dr Sorin Olariu devine șeful Clinicii I Chirurgie.

În chirurgia venoasă s-a practicat chirurgia de exereză a sistemului superficial degenerat varicos, iar mai recent chirurgia conservatoare de tipul operației Chiva, a reconstrucției valvulare etc. În chirurgia venelor perforante s-au implementat tehnici noi, originale, pe lângă practicarea curentă a celor mai moderne intervenții chirurgicale pe plan internațional, (ligaturile endoscopice). În ceea ce privește sistemul venos profund (încă dificil de tratat chirurgical la nivel mondial) s-au obținut rezultate mulțumitoare prin tehnica flebolizei și valvuloplastiilor.

Pentru a veni în sprijinul bolnavilor cu afecțiuni venoase, în cadrul Clinicii I Chirurgie s-a înființat în anul 1983 un Cabinet de Flebologie, unic în România, care permitea rezolvarea ambulatorie a unor flebopatii și unde erau dispensarizați toti pacienții cu patologie venoasă cronică.

În urma unui Protocol semnat cu Conducerea Centrului de Hemodializă, în Clinica I Chirurgie se operează zilnic 1-3 fistule arterio-venoase terapeutice la pacienți cu insuficiență renală cronică, în stadiul uremic. În afară de activitatea în staționar și în blocul operator, colectivul Clinicii I Chirurgie a desfășurat o bogată activitate în ambulatoriul de specialitate al Policlinicii Nr. 1 și 2. S-au practicat mici intervenții care nu necesită internare, pansamente, bandaje compresive și injecții sclerozante.

Posibilitățile noastre de diagnosticare a bolilor venoase sunt complexe; pe lângă examinarea clinică medicii noștri practică ultrasonografia Doppler, investigații endoscopice și ecografice. Au fost introduse metode originale de investigație cum ar fi: flebografia selectivă, flebografia dinamică ortostatică.

Clinica I Chirurgie, inima Societății Române de Flebologie, reprezintă o importanta baza de invatamant medical. Au fost instruite în patologia chirurgicala peste 100 de serii de studenti din anul IV Medicina Generala, români și străini. În cadrul invatamantului medical universitar se pune un mare accent pe instruirea practica a studentilor si insusirea cunostintelor teoretice de baza. Studentii sunt atrenanti în activitatea de cercetare si un mare numar dintre ei si-au efectuat lucrarile de licenta în cadrul clinicii.

Clinica Chirurgie I a functionat de la infiintare ca un prestigios centru de invatamant postuniversitar pentru medicii secundari si instruire în cadrul rezidentiatului de chirurgie si a specialitatilor chirurgicale. În cadrul invatamantului de specializare au fost formati în clinică specialisti care au ocupat posturi în judet, în judetele limitrofe sau au devenit cadre universitare. Unii dintre ei au devenit la randul lor conducatori de departamente continuand cu succes scoala de chirurgie a clinicii I.

Au fost organizate nenumarate cursuri de perfectionare medicala cu medici specialisti si primari, cu tematica chirurgicala de mare actualitate vizand chirurgia vasculara periferica.

Pentru a-si perfectiona instruirea profesionala, o mare parte din membrii clinicii au efectuat cursuri în tara si în strainatate.

Avand permanent în vedere principiile de baza ale cercetarii ştiinţifice:

  • să se bazeze pe o observaţie prelungită, profundă şi sistematică
  • să fie efectul experienţei şi experimentului,
  • concluziile cercetării nu vor apela la transcendenţă şi concepţii metafizice.
  • să beneficieze de repetitivitate, de un număr mare de experimente care pot fi uşor în aceleaşi condiţii repetate.
  • redactarea cercetării să fie efectuată fără referiri la nume celebre, iar atunci cind este necesar numai în vederea stabilirii continuităţii studiului.
  • lucrarea să fie uşor abordabilă, scrisă intr-o limbă de folosire curentă.
  • să devină o aplicaţie practică cit mai rapidă,

cercetarea stiintifica a clinicii a fost axata pe mai multe domenii ale patologiei venoase:

  • chirurgia venelor superficiale,
  • chirurgia sistemului venos profund si a comunicantelor,
  • diagnosticul si posibilitatile de tratament în bolile venoase congenitale,
  • cercetarea dezvoltarii embriologice a sistemului venos al membrelor inferioare,
  • chirurgia endoscopica a venelor perforante,
  • reconstructia sistemului valvular,
  • profilaxia si tratamentul recidivelor în boala varicoasa,
  • profilaxia si tratamentul insuficientei venoase cronice si a complicatiilor: sindromul posttrombotic si ulcerul de gamba.

In ultimii ani s-au obtinut rezultate remarcabile în tratamentul patologiei venoase periferice prin achizitionarea de aparatura moderna (laser endovenos, aparat de radiofrecventa, aparat de criostripping).

Membrii colectivului fac parte din conducerea societatilor stiintifice de profil: Societatea Romana de Flebologie (Prof Dr Sorin Olariu.-presedinte), Balcan Venous Forum-s.l.dr.Radu Daniela, membru fondator.si sunt membrii ai Societatilor Stiintifice recunoscute pe plan mondial:

Uniunea Internationala de Flebologie,
Uniunea Internationala de Angiologie,
Forumul Vascular Central European
Societatea Romana de Chirurgie.

Membri ai clinicii fac parte din Grupul National de Experti ai Patologiei Venoase : Prof. dr.Teodorescu M, Prof. dr.Olariu S, S.l.dr.Ivan V, S.l.dr.Radu D, organizatie nonguvernamentala formata din specialisti flebologi, dermatologi, explorationisti, din toate centrele universitare din Romania. Grupul de Experti are intalniri de lucru bianuale. Scopul acestor intalniri il reprezinta delimitarea competentelor in domeniul diagnosticului si tratamentului bolilor venoase, efectuarea de studii clinice multicentrice pentru stabilirea epidemiologiei, a morbiditatii prin boala varicoasa in tara noastra, elaborarea unor ghiduri de diagnostic si tratament. In urma acestor intalniri s-au obtinut rezultate notabile si s-au facut progrese in domeniu. In fiecare centru universitar s-au organizat periodic intalniri de lucru cu medicii de familie care au fost si cooptati in realizarea studiilor clinice. In urma concluziilor acestor activitati s-au elaborat ghiduri si protocoale scrise, de urmat in domeniul adresabilitatii, posibilitatilor de investigare in vederea diagnosticului si tratamentului pacientilor cu insuficienta venoasa cronica.

Cadrele medicale ale clinicii au participat la numeroase manifestari stiintifice, congrese nationale si internationale : Sofia – 1982, Paris – 1983, Londra – 1985, Kyoto-1986, Essen – 1987, Strassbourg – 1989, Viena – 1990, Frankfurt pe Meine – 1991, Montreal – 1992, Berlin – 1992, Budapesta 1992, Corsica – 1994, Oslo-1999, Amsterdam-2001, Chisinau-2003, Praga-2004, Dubrovnik –2004,2005,2007, Slovenia-2004, Rio de Janeiro-2005, Szeged-2005, Praga-2005, 2006, Varsovia-2006,Novi Sad –2006, 2007, Athena-2007, Bratislava-2008, Praga 2009, Varsovia 2009, Monaco 2009, Boston 2013,Budapesta 2013,2017, Lyon 2016, Londra 2017, Maastricht 2017, Melbourne 2018, Wien 2018, Dubai 2022, Roma 2022, etc..

Cercetarea stiintifica doctorala si postdoctorala initiata sub coordonarea regretatului Academician. Pius Brînzeu, a fost continuata de regretatul Prof. Dr. P. Ignat si in prezent se desfasoara la cele mai inalte standarde sub conducerea Prof. Dr. Sorin Olariu. Temele de cercetare au fost reprezentate de probleme majore ale patologiei chirurgicale si fac parte din tematica de cercetare a clinicii. O parte din tezele de doctorat prin valoarea lor teoretica si practica au devenit lucrari de referinta in problema studiata.

Societatea Română de Flebologie, ca organism neguvernamental, pur ştiinţific, reuneşte in congrese naţionale odata la 2 ani, chirurgi, dermatologi, angiologi, medici de familie, medici radiologi, specialişti in recuperare medicală, pentru dezbaterea unei probleme de patologie invalidanta, consumatoare de bani si care afectează in România mai mult de 30% din cetăţeni.

Societatea Română de Flebologie işi marchează fiecare congres cu lansări de monografii tematice in patologia venoasă, adevărate ghiduri de diagnostic şi tratament a bolilor venoase.

Societatea Română de Flebologie promovează in România prin Revista Romană de Flebologie(revista cotata CNCSIS) datele curente despre patologia venoasă din diversele centre medicale romaneşti şi din străinătate şi le face cunoscute M.S şi C.M.R.

Societatea Romană in Flebologie este in relaţii excelente de colaborare cu Societatea Română de Angiologie şi Chirurgie Vasculară cu sediul in municipiul Cluj – Napoca, condusă de distinsul Profesor Dr. A. Andercou. Societatea Romană de Angiologie şi Chirurgie Vasculară organizează congrese naţionale din doi in doi ani in ani impari, iar Societatea Română de Flebologie in anii pari. Ca atare in Romania de peste 15 ani se produc manifestări anuale in domeniul vascular periferic. Nu putem omite din scurta prezentare centrul medical flebologic Bucureşti in care decanii noştri de vârstă Dr. Gh. Bucur şi Dr. H. Angelescu au creat monografii prioritare in flebologia românească sau tehnici operatorii, aspecte patologice hemodinamice, fiziopatologice şi ceea ce este mai important, au sădit intr-un teren fertil flebologia. De altfel Dr. Gh. Bucur a publicat si volumul al III-lea din monografia intitulată „Flebologie practică medicală şi dermatologică”.

Acum in toate centrele medicale judeţene şi in special universitare dar şi in alte municipii şi oraşe funcţionează cabinete medicale ori clinici private cu domeniu medical flebologic.
Societatea Română de Flebologie intreţine relaţii cu Societăţile Naţionale de Flebologie din Franţa, Italia, Germania, Belgia, Elveţia, Austria, Marea Britanie, Scandinavia, S.U.A.. Numeroşi membri ai Societăţii Române de Flebologie au participat la Congresele Uniunii Internaţionale de Flebologie organizate la 4 ani şi care reunesc 3500-4000 de participanţi, precum şi la congresele zonale continentale organizate la doi ani European, Nord American, Sud American, Afro-Asiatic, Asiatic. Societatea Romană de Flebologie intreţine relaţii excelente cu cele peste 30 de societăţi incluse in Uniunea Internaţională de Flebologie, o dovadă o reprezintă şi acceptul U.I.P de a patrona in continuare congresele organizate de noi.

Toate congresele s-au bucurat de participarea unor profesori renumiti pe plan mondial in domeniu: Professor Georges Jantet, Professor Angelo Scuderi, President of the 15th World Congress of the International Union of Phlebology, Cl. Allegra, L. Castellani, C. Spartera, PL Antignani, E. Rabbe.

La congresele Societăţii Române de Flebologie participă in medie de 200 de medici plus firme de medicamente, tehnică şi instrumentar specific si se prezinta priorităţi ale descoperirilor medicale sau premiere terapeutice in flebologie ca urmare a inzestrării performante a unor servicii medicale sau ca import de „terapeutici tradiţionale” de pe alte continente.

Din anul 2000 Congresele de Flebologie au fost creditate E.M.C. (ore de educaţie medicală continuă) intrând in programul naţional de pregătire continuă. De asemenea Revista Română de Flebologie este creditată E.M.C.

Toate Congresele de Flebologie au fost organizate prin colaborarea excelentă cu Universitatea de Medicină şi Farmacie “V. Babeş” din Timişoara, Direcţia de Sănătate Publică Timiş, Spitalul Clinic Judeţean Timişoara, avind inconstant sprijinul şi colaborarea organismelor puterii locale precum Consiliul Municipal Timişoara, Consiliul Judeţean Timiş, Prefectura judeţului Timiş. Materialele congresului şi celelalte manifestări prilejuite de desfăşurarea sa au putut fi realizate prin taxele de participare şi prin sprijinul unor firme locale sau producători de medicamente dintre care se desprinde prin fidelitate şi disponibilitate (Les Laboratoires Servier, Alfa Sigma etc). Date asupra congreselor de flebologie au fost publicate in revista Uniunii Internaţionale de Flebologie, in limba franceză, in Phlebologie, Annales Vasculaires.

Dacă ar fi să-l parafrazăm pe A. Davy, am putea afirma că acest nucleu medico-chirurgical al Clinicii I Chirurgie in colaborare cu cel al Clinicii de Dermatologie s-a constituit de-a lungul anilor in polul de atracţie pentru flebologia românească şi nu intâmplător sediul central al Societăţii Române de Flebologie şi Redacţia Revistei Române de Flebologie se găseşte in orașul de pe Bega.
Membrii Societăţii Române de Flebologie din Timişoara au o bogată activitate publicistică ştiinţifică flebologică, materializată in lucrări prioritare in domeniul cercetării fundamentale şi aplicative din România.

Echipa de cercetatori ai Clinicii I Chirurgie a infiintat Forumul Angiologic Român, afiliat la Central European Vascular Forum, Societatea de Angiologie Timisoara, afiliata Societatii Romana de Angiologie si Chirurgie Vasculara, precum si Societatea de Chirurgie Ambulatorie, ale caror congrese s-au desfasurat sub presedintia Prof. Dr. Avram J.

Rezultatele cercetarilor stiintifice sunt comunicate la congresele internationale, publicate in reviste de specialitate din tara si din strainatate.

REVISTA ROMÂNĂ DE FLEBOLOGIE

REVISTA ROMÂNĂ DE FLEBOLOGIE si aceasta recunoscuta CNCSIS, il are ca redactor sef pe presedintele Societatii Romane de Flebologie, Prof. Dr Sorin Olariu iar in colectivul redactional se afle aproape toti membrii colectivului Clinicii I Chirurgie, dar si specialisti de marca in domeniu de peste hotare, ca: Andre Davy, George Jantet, Michel Perrin, Walbert Jakab, Claudio Spartera, Tessari Lorenzo, Alex. Zaporojan.

Studiile anatomopatologice au fost efectuate in Laboratorul de anatomie patologică al Universitatii de Medicina si Farmacie Timisoara condus de prof. dr. N. Tudose, apoi de prof. dr. Elena Potencz, prof. dr. Alice Dema.

Toate aceste realizari au fost publicate sau comunicate la diverse manifestari stiintifice de-a lungul timpului. Nenumaratele articole publicate in revistele : International Angiology, Chirurgia, Cercetari Experimentale Medico- Chirurgicale, Revista Romana de Flebologie, Radiologia, Phlebologie, Lyon Chirurgical, Journal of Angiology Medical Vascular Surgery,  Ann.d’Anatomie Pathologique, Archive de L’Union Medicale Balcanique, Presse Medicale, Viata Medicala, Timisoara Medical Journal, Info-Medica, Central European Journal of Occupational and Environmental Medicine, Romanian J. of Angiology and Vascular Surgery etc. dovedesc activitatea de cercetare stiintifica si preocuparile permanente ale membrilor Clinicii I Chirurgie.

Membrii colectivului Clinicii I Chirurgie au elaborat numeroase monografii, carti si cursuri de specialitate care dovedesc preocuparea permanenta fata de progresul flebologiei:

Studiile clinice in domeniul flebologic:

  • S.E.P.I.A.(studiu epidemiologic national privind Insuficienta venoasa cronica) 2004-2005 Manager general Servier Pharma, Jerome Gavet.
  • PEGAS(Prevalenta Edemului de Gamba in Ambulatoriu) Studiu epidemiologic national privind boala venoasa cronica –2006
  • VEIN CONSULT mai-iunie 2009

ne-au adus satisfactii prin rezultatele aplicabile practic pentru imbunatatirea diagnosticului si a tratamentului diverselor afectiuni venoase.

  • Programul de cercetare ştiinţifică interdisciplinară, intre disciplina Chirurgie I a Universităţii de Medicină şi Farmacie „V. Babeş” Timişoara şi Catedra Rezistenţa Materialelor a Universităţii Politehnica Timişoara, intitulat Studiul rezistenţei peretelui venos din reţeaua superficială la intindere. Durata derulării protocolului 5.05.1998 – 5.05.2003
  • Programul de cercetare ştiinţifică interdisciplinară, intre disciplina Chirurgie I a Universităţii de Medicină şi Farmacie „V. Babeş” Timişoara şi disciplina Educaţie Fizică a Grupului Şcolar Auto Timişoara, intitulat Cercetarea refluxului venos in sistemul venos superficial şi profund in colectivitate şcolară şi liceală pe grupe de varstă. Măsuri de prevenire a insuficienţei venoase cronice in grupele de varstă cercetate. Durata derulării protocolului 2002 – 2005.

Proiectele de cercetare finalizate in anii anteriori, precum si cele care sunt in curs speram sa ne aduca satisfactii, recunoastere si vizibilitate internationala cel putin la nivelul cu care inaintasii nostri ne-au obisnuit.

În concluzie:

In Clinica I chirurgie Timisoara, de la infiintarea ei, in ianuarie 1973 si pana in prezent s-au internat si operat peste 100.000 de pacienti, cu o mortalitate sub 2%.

A fost abordata aproape intreaga gama de interventii chirurgicale majore. Din acestea 16% au fost pacienti care au prezentat diferite afectiuni venoase, acute si cronice, rezolvate cu succes.

Echipele de cercetare au realizat nenumarate studii si lucrari stiintifice comunicate si publicate la manifestarile stiintifice din domeniu, din tara si din strainatate.

S-au elaborat numeroase monografii, au fost brevetate instrumente chirurgicale noi si s-au introdus tehnici operatorii si metode originale privind terapeutica bolilor venoase.

Societatea Română de Flebologie organizeaza, sub patronajul Uniunii Internationale de Flebologie, la 2 ani, incepand din anul 1989 congrese nationale cu participare internationala.

Revista Română de Flebologie, revista cotata CNCSIS, publica articole originale in domeniul chirurgical si flebologic in special.

In domeniul patologiei venoase Clinica I Chirurgie are o mare experienta, recunoscuta pe plan mondial, si inca este considerata la nivelul celorlalte mari centre europene.